.png)
Este verificat și demonstrat că cel mai dificil de condus sunt organizațiile de femei, și e lesne de înțeles de ce😋.
Atunci când te hotărăști să intri în sistemul de învățământ se presupune că o faci din vocație, pentru că iubești copiii, pentru că îți place să îi înveți lucruri, pentru că îți place să formezi minți, caractere și suflete, pentru că îți place și ești pregătit să înveți continuu, pentru că vrei să oferi ceva bun societății, comunității în care trăiești.
Undeva în străfunduri, fie că recunoști sau nu, alegi asta și pentru că te gândești la avantajele locului de muncă: curat, lejer, program bun, mai ales dacă ești femeie, ai timp de familie, faci ce și cum crezi tu că este mai bine la catedră. Cam așa gândește un tânăr pe care îl încearcă gândul de a preda.
În parte este adevărat, dar toate acestea vin la pachet cu multe minusuri, poate doar câteva plusuri 😊.
Nu voi aborda acum lipsurile materiale ale sistemului din care fac parte de 26 de ani , mereu aceleași și din ce în ce mai multe și mai acute.
În vacanța aceasta de vară m-au abordat mulți părinți și mulți colegi de breaslă, semnalându-mi diverse probleme de care s-au tot lovit în școli. Fie abuzuri ale directorilor ce consideră școala vreo moștenire de la familie și atunci facem ce vrem cu și în ea, fie abuzuri ale unor colegi profesori, ce consideră că vechimea în sistem sau într-o școală le dă dreptul de a se comporta ca niște argați.
În școală există conducerea (care de cele mai multe ori este confundată cu DIRECTORUL. Greșit! Conducere înseamnă director, director adjunct, consiliul de administrație. Hotărăsc la pachet, răspund la pachet.) și personalul (didactic, nedidactic).
Problemele de tip abuz pornesc din ambele direcții și, dacă nu îți cunoști drepturile, dacă nu cunoști litera legii, riști să crezi că așa trebuie să funcționeze lucrurile.
Bullying-ul a pătruns, ca terminologie, și în școala românească
Se abordează în școli foarte des problema bullying-ului, însă întotdeauna cel ce afectează copilul. Copilului i se face bullying de către colegi, de către profesori, de către directori etc etc. Adevărat și tot mai des întâlnite situații de gen. Însă, descopăr în ultimii ani un fenomen înspăimântător ce acaparează cancelaria: bullying-ul asupra profesorului. Bullying-ul dinspre elev, bullying-ul dinspre părinte și..., surpriză, bullying-ul dinpre colegi😕. Despre ce se întâmplă cu elevii și cu părinții în mediul de învățare voi vorbi cu altă ocazie. Vreau însă să mă opresc asupra colegilor mei de breaslă, asupra CANCELARIEI.
Cancelaria este spațiul acela (”sacru” pentru unii din generația mea ca elev) în care se presupune că profesorul se retrage preț de 10 minute pentru a schimba catalogul, pentru a-și trage sufletul și a-și limpezi mintea în trecerea de la o oră de curs la alta.
Cancelaria este locul acela în care profesorul ar trebui să reușească să se detensioneze pentru a putea intra apoi la următoarea oră de curs zâmbitor și gata de o nouă ”rundă de învățare” cu elevii săi.
Da, în cancelarie ne bem cafeaua, râdem, glumim, schimbăm păreri și rețete, însă, din nefericire, cancelaria a devenit în ultimii ani un câmp de luptă fie între profesori, pe copiii de la clasă, pe litera clasei, pe copiii de la meditații, fie între profesori și director, mai ales când viziunea acestuia cuprinde printre altele și munca profesorului în folosul real al elevului. După unii profesori, munca la stat se traduce în a sta degeaba 😉.
Dar ce abuz (bullying) ți se poate întâmpla într-o cancelarie? se poate întreba oricine , pe bună dreptate.
Să nu uităm că școala este o organizație mare spre foarte mare. Să nu uităm că școala românească are ca și profesori preponderent femei (într-o școală de 80-100 de cadre, vei găsi 5 - 6 profesori bărbați). Este verificat și demonstrat că cel mai dificil de condus sunt organizațiile de femei, și e lesne de înțeles de ce😋.
Sistemul de învățământ este destul de greu de pătruns, greu de înțeles de un profan, însă oricine poate pricepe că, odată devenit titular, tu devii omul (angajatul) sistemului, și nu neapărat al unei școli. Asta presupune că trebuie să fii pregătit ca oricând să trebuiască să pleci în altă școală, din varii motive (se desființează o școală, se desființează o clasă, se modifică planul cadru și scade numărul de ore și astfel se restrâng catedre etc etc). Deși pentru unii colegi asta poate reprezenta o tragedie, chiar nu ar trebui să fie așa. Copii sunt în orice școală, cancelarie cu profesori, asemenea.
Care este tragedia însă și de unde vine bullying-ul la care m-am referit mai sus?
Presupun că dacă ești aici și continui să citești ești dascăl. Poți fi acel dascăl care este la început de drum sau acel dascăl care a avut începutul acum mulți ani, dar avut un început. Eh, dacă este așa, probabil că ai avut surpriza neplăcută să întâlnești în cancelarie cel puțin un coleg cu ceva vechime în școala respectivă și care consideră că școala îi aparține, că poate face și desface, că poate împărți clase, elevi după bunul plac, că se poate întoarce împotriva directorului care abia a preluat școala (și cum și-a permis el să vină din afara școlii și să aibă și o viziune asupra a ceea ce urmează în școala asta, școala asta care îi aparține profesorului ăla cu vechime?) , că poate trata cu dispreț colegii debutanți, că îi poate abuza verbal, că îi poate pune să îi facă treaba, că poate comenta pe marginea ținutei unui coleg sau despre probleme personale ale altuia. Iată doar câteva forme de bullying (abuz , în limba română) . Dacă abuzurile acestea sunt făcute de mai multe persoane, atunci vorbim despre mobbing (de la cuvantul englezesc „mob”, care inseamna „gloata”).
Ce nu știu acești colegi, care au senzația că au școala pe persoană fizică, este că pentru astfel de fapte există sancțiuni. Păi, să vedem!
Drepturile unui angajat privind hartuirea morala
Pentru a nu cadea victima hartuirii morale, un angajat trebuie sa constientizeze ca este supus unui abuz. Un punct bun de inceput este cunoasterea reglementarilor existente.
Legislatia care face referire la abuzul moral la locul de munca
Pe data de 10 august 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati.
Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 se completeaza dupa cum urmeaza:
Constituie hartuire morala la locul de munca si se sanctioneaza disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat in oricare dintre urmatoarele forme: a) conduita ostila sau nedorita; b) comentarii verbale; c) actiuni sau gesturi.
Constituie hartuire morala la locul de munca orice comportament care, prin caracterul sau sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru. In intelesul prezentei legi, stresul si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de munca lipsit de acte de hartuire morala. Niciun angajat nu va fi sanctionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesionala, promovare sau prelungirea raporturilor de munca, din cauza ca a fost supus sau ca a refuzat sa fie supus hartuirii morale la locul de munca.
Angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca raspund disciplinar, in conditiile legii si ale regulamentului intern al angajatorului. Raspunderea disciplinara nu inlatura raspunderea contraventionala sau penala a angajatului pentru faptele respective.
Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
Este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
Angajatul, victima a hartuirii morale la locul de munca, trebuie sa dovedeasca elementele de fapt ale hartuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, in conditiile legii. Intentia de a prejudicia prin acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca nu trebuie dovedita.
Potrivit legii, angajatii care isi hartuiesc colegii si angajatorii care nu iau masuri pentru a preveni hartuirea la job risca amenzi uriase.
Constituie contraventie hartuirea morala la birou savarsita de catre un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnitatii unui alt angajat, si se pedepseste cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda:
de la 30.000 lei la 50.000 lei neindeplinirea de catre angajator a obligatiilor prevazute la art. 2 alin. (5^5) – nerespectarea de catre angajator a obligatiei de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca
de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6) – este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.
Ori de cate ori va constata savarsirea unei fapte de hartuire morala la locul de munca, instanta de judecata poate, in conditiile legii:
sa dispuna obligarea angajatorului la luarea tuturor masurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca cu privire la angajatul in cauza;
sa dispuna reintegrarea la locul de munca a angajatului in cauza;
sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unei despagubiri in cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unor daune compensatorii si morale;
sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologica de care angajatul are nevoie, pentru o perioada rezonabila stabilita de catre medicul de medicina a muncii;
sa dispuna obligarea angajatorului la modificarea evidentelor disciplinare ale angajatului.
La articolul 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, se introduce un nou alineat: “Abuzul moral la locul de munca pe criteriul de sex este interzisa. Dispozitiile Ordonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator”.
In Codul Muncii sunt prevazute amenzi pentru hartuire si discriminare la locul de munca, dupa ce Legea 151/2020 pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, care introduce si defineste discriminarea si hartuirea, a fost publicata in Monitorul Oficial.
Potrivit Legii nr. 151/2020, orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
Este foarte adevărat că, uneori ne este foarte greu să suportăm tinerețea fetelor abia intrate în sistem 😋, experiența, renumele, reușita unui coleg care ne depășește în acest sens, a unuia care are mai mulți copii la meditație, a unuia care este mai popular printre copii, doară oameni suntem și invidia este parte din noi, cu atât mai mult din cultura noastră balcanică.
Cum ar fi însă dacă am încerca să ne înăbușim pornirile de muieri invidioase, să ne controlăm cumva frustrările, neputința, orgoliile și să devenim așa cum se așteaptă o societate întreagă să fim în spațiul acela care pentru noi ar trebui să fie ”sacru” - CANCELARIA?
- să fim demni,
-să fim corecți,
- să fim buni,
- să fim altruiști,
- să fim verticali,
-SĂ FIM DASCĂLI !
Dragi colegi dascăli, vă doresc un an ușor, plin de satisfacții alături de puii voștri și să trecem cu bine de primele încercări ale noii reforme din educație.
Nicoleta BERCARU,
un profesor al sistemului de învățământ românesc.